Live

Te-am iubit, sa moara ma-ta (Scrisoarea unui dracusor)

Draga mea,

Stii cat sunt de linistit, cat sunt de temperat si cat de mult imi masor cuvintele, mai ales pe cele ce iti sunt adresate. Toate cuvintele care urmeaza iti vor fi adresate. Nu voi pastra niciunul pentru mine, iata cat sunt eu de altruist.

Ne-am cunoscut pe nepusa masa, a fost dragoste fulgeratoare, priviri agere de ambele parti, curte intensa din partea mea, refuzuri prefacute din partea ta, tot tacamul premergator unei casnicii fericite si lipsite de orice grija…promiscua. Am hotarat amandoi ca vom fi cuplul atipic si ca vom pastra pe durata fericitei noastre relatii de sot si sotie o umbra de atitudine open-mind. Se pare ca eu nu am inteles foarte bine la ce fel de open-mind te referi tu. Credeam si eu, ca orice muritor de rand, ca noi doi vom fi altfel fata de cum au fost parintii nostri, ca nu-mi vei permite scene de gelozie (desi daca stau bine si ma gandesc nu prea aveam pe ce sa fiu gelos), ca va fi incredere totala din partea mea si a ta, ca vom fi intai de toate prieteni si ne vom consulta in luarea oricarei decizii, ca nu-mi vei fi supusa in niciun fel si nici eu tie. Asta am inteles eu, draga. Am gresit?

Drept sa spun, am cam inceput sa ma intreb cat sunt eu de prost si neintelegator acum ceva vreme. Mai exact atunci cand m-am intalnit pe strada cu una dintre prietenele tale apropiate. Iesisem de la birou ca sa imi iau un covrig, iar inainte de asta am vorbit cu tine si mi-ai spus ca te intalnesti fix cu prietena aia. Fix pe aia ai gasit-o din cate ai. Logic ca moartea pe schiuri asta nu avea habar de viata ei, era “flower-power” ca de obicei, iar de tine nici nu m-am mai obosit sa intreb, cica sa te verific. Eee pe naiba.

Mai tarziu, cand am ajuns acasa, te-am gasit in al 9-lea cer, te pregateai sa urci in al 10-lea si mi-ai spus cu un exces de zel iesit din comun cat de frumos si nevinovat te-ai distrat tu cu prietena ta draga. Am zis ca sunt eu prost sau ca am un inceput de dementa desi nu avem antecedente in familie. Dar pentru toate exista un inceput.

Nu mai are rost sa iti explic in detaliu ce alte lucruri m-au facut pe mine sa ma subestimez peste masura doar o sa-ti mai reamintesc asa, cate unele. Imi vin in memorie momentele cand cica te suna ma-ta sau sor-ta sau verisoara-ta (aia pe care eu inca nu am cunoscut-o) si tu roseai ca o idioata si te frichineai prin casa cu o voce mieroasa. Hmm… Sau cand am inceput si eu sa mai socializez pe Facebook (mare mirare ca mi-ai acceptat “friend request-ul”) tot din cauza ta, si am constatat oarecum stupefiat selfie-urile tale cu ochii intr-o parte, machiajul de pitzi, hainele de la 13 lei (tu ziceai ca-s de firma, aha) si schimbarea parului dupa cum bate vantul. Mi-au placut si admiratorii tai care sareau cu comentariile pe tine, iar tu cum mult simt de raspundere le raspundeai fiecaruia in parte. Tu inainte erai o stearsa notorie care se imbraca simplu, dar dragut si abia daca puneai vopsea in par sau machiaj pe fata. Ca sa vezi ca iti observam stilul tau de doamna, degeaba te-ai plans atata.

Una peste alta, te-am observat in detaliu, muza mea ce esti tu si uite asa am ajuns sa caut ca un disperat in telefonul tau, sa am lecturi de neuitat pe Whatsapp-ul tau si messengerul de pe Facebook. Tot asa te-am vazut si cand erai in focul unor limbi romantice nevoie mare in parcul unde altadata iti dadeai intalniri cu mine. Tu nu m-ai vazut atunci ci m-ai vazut azi, cand ai uitat ca e sambata si ca eu sunt liber si te cotaiai fericita cu unul pe care cred ca de pe strada l-ai luat, la marele fel in care arata cocalarul tau iubit. Iti multumesc ca totusi ai ales canapeaua din sufragerie si nu patul conjugal. Apropo, mai tarziu trebuie sa merg pana in IKEA.

Incetul cu incetul ai reusit sa ma transformi, am mai putina incredere in toata lumea acum, iar asta e un lucru bun. De asemenea, mai mult ca sigur ca acum citesti si aproape ca faci pe tine de rusine ca nu ai reusit sa duci prostul de nas. Eee iubita mea, aici nu am ce sa iti fac. In plus, cu perechea de coarne pe care mi-ai daruit-o am reusit sa fiu un dracusor veritabil si sa iti spun de pe acum ca o sa am grija sa nu mai calci in casa mea, sa conduci masina mea sau sa dai ochii cu mine vreodata.

Ca sa fie schimbarea schimbare, intr-o seara m-am gandit sa ma reculeg intr-un mod ceva mai bahic si am ajuns sa ascult un cantecel cu niste versuri de-a dreptul tampite dar la obiect, sa stii. Mai tin minte doar “te-am iubit sa moara ma-ta, n-ai avea noroc”. Stii tu, seara aia cand am ajuns tarziu acasa. Oh, stai, probabil ca tu zburdai extaziata impreuna cu cocalarul tau prin vreun pat de motel ieftin. Oricum, nu te-am gasit acasa.

In incheiere, nu mai am cuvinte pe care sa ti le adresez. Vezi si tu cum te descurci ca eu se pare ca o sa ma descurc cat de cat, acum ca realizez ca sunt un burlac tanar si plin de bani.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s