Inspiration

Pe bune ca asta e psihoza

Mi-e cald si incep sa bat campii pentru ca asa e cand ti-e cald, incepi sa bati campii sau campiile. E adevarat ca nici sa misc un firisor de gand nu sunt in stare si am mereu impresia ca cineva toarna cu lipici pe mine, bineinteles ca acum dupa ce ca sunt “sweet” mai sunt si “sticky”. Hmm…

Desi nu am terminat cu canicula asta care ne termina ea de fapt pe noi, o sa incep sa aberez pe un alt subiect la care ma tot gandesc de cateva zile, ma rog, la asta si la faptul ca nu sunt linistita ca mi-am lasat blogul chel de ceva zile. Nu ca as fi eu marea filosoafa sau bloggerita experta, dar hai totusi sa spun ca “bloggerita” n-a mai scris pe blog adica n-a mai plictisit pe nimeni sau n-a mai aberat regeste demult. Asa. Eu ma tot gandesc la femeie. Nu la o ci la femeie. Sunt putine cele care asa cum vad lucrurile, asa le si accepta caci restul se chinuie si se tortureaza psihic pana nu mai vad de ele. Nu are rost sa detaliez foarte tare pentru ca daca citesti asta si mai esti si femeie imediat o sa te duci cu gandul la istericalele interioare pe care le-ai avut de-a lungul vietii de pana acum. Eu, cel putin, am avut indeajuns de multe istericale, atat interioare cat si exterioare si in fine m-au obligat sa imi pun creierul la incins si sa imi dau seama ca eu de fapt sufar de o psihoza. Sau sufeream. Nu atat de rau incat sa fie nevoie sa fiu izolata, nu ca mi-ar parea rau la cat de mult imi place mediul in care respir, dar totusi a fost o forma usoara. Cum s-a manifestat:

  • aveam impresia mereu ca sunt bolnava desi eram sanatoasa tun, dar problemele mele imaginare erau atat de importante incat imaginar ma imbolnaveau 🙂 next:

  • secunda 1: veselie isterica, ranjit execrabil, viata e cea mai frumoasa; secunda 2: nu mai suport; next:

  • multe idei fixe si gresite of course, atent impregnate in principii, conceptii, planuri si mancare;

  • o privire seducatoare aruncata cu cel mai bolnav sarcasm din cate exista;

  • ruj rosu in exces;

  • daca o musca se aseza pe ce nu trebuie (pe laptele cu gris, de exemplu) atunnci intreaga zi era ruinata;

  • placerea sadica de a chinui o persoana atent vizata care culmea se plia perfect pe comportamentul meu la fel de sadic;

  • in adolescenta mult Tokio Hotel, la post-adolescenta cam multa Madonna (cu Vogue pe repeat);

  • azi nemachiata, nerujata, nefardata (si in general ne), maine Jessica Rabbit;

  • adeseori starea de somnolenta acuta (pentru ca sunt o rebela si nu vreau sa dorm si nici nu-mi trebuie) confundata strasnic cu o stare de depresie plangacioasa(“lumea s-a schimbaaaaaat atat de taaaaaare :(((”);

  • and many more pe care nu mi le mai amintesc acum.

Misto perioade, macar nu ma plictisesc si imi tine ceva de urat. Mda, eh acum m-am plictisit si nu mai scriu nimic dar revin eu, repede sper numai sa am si inspiratie ca sa nu mai scot din minti pe nimeni (zise “bloggerita” de mine).

sursa foto

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s